Concepțiile strategice ale
dezvoltării orașului
- Pachet de proiecte -
Pe temeiul factorilor scoși la iveală de către analiza SWOT, putem stabili acele scopuri strategice care vor putea direcționa politica de dezvoltare generală a municipiului Salonta și a zonei acestuia în anii ce urmează. La atingerea scopurilor strategice vom putea ajunge numai atunci dacă ordonăm direct activități și mijloace corespunzătoare fiecărui scop.
În primul rând am stabilit acele categorii de scopuri care pot fi determinate prin analizarea documentelor, statisticilor si programelor care ne stau la dispoziție.
Considerăm că este important a se reține, că unele acțiuni individuale inițiate pentru realizarea unor părți de importanță strategică din ansamblul scopurilor urmărite, după convingerea noastră, pot conduce numai la reușite parțiale.
Înlăturarea pericolelor ce amenință zona Salontei, respectiv întemeierea bazelor dezvoltării, au șanse reale într-un timp previzibil, numai în cazul în care participanții se străduiesc la realizarea complexă a scopurilor strategice. Trebuiesc create condițiile anterioare proceselor necesare dezvoltării în toate domeniile cuplate, fără de care este de neconceput realizarea acestuia.
| Sprijinirea dezvoltării economice generale a zonei, prin importante dezvoltări infrastructurale | |
| Îmbunătățirea structurii economiei, lărgirea posibilităților de a da de lucru în cadrul localității prin amplasare de întreprinderi mici si mijlocii | |
| Crearea industriei alimentare pentru a asigura prelucrarea produselor agricole | |
| Lărgirea sferei și calității prestărilor de servicii comerciale și de producție, până la realizarea ofertei complexe de turism | |
| Extinderea muncii de marketing zonale, sprijinind cunoașterea înzestrării regiunii, lărgirea legăturilor | |
| Repararea căilor de circulație | |
| Dezvoltarea asistenței umane | |
| Realizarea structurii economice capabile de a susține concurența | |
| Dezvoltarea complexă a turismului |
I. Economia
Orașele se află în întrecere economică. Între punctele de referință ale întreprinzătorilor particulari în afară de imaginea culturală, calitatea învățământului mediu și superior, nivelul de trai, jucând rol important și structura ofertei industriale, posibilitățile de circulație etc., toate elementele tradiționale caracteristice unui oraș.
Strategia dezvoltării orașului influențează dezvoltarea economică, relațiile dintre orașe și exploatarea coordonată și eficientă a resurselor. Prin posibilitățile și avantajele pieței și folosindu-se de activitate comună, creează conjunctură favorabilă pentru colaborare.
I.1. Activitatea economică a primăriilor
În vederea ducerii la îndeplinire a sarcinilor serviciilor publice, primăriile au la dispoziție avere și venituri bugetare.
Averea primăriei o formează următoarele bunuri cele mai importante: căile publice, poduri, întreprinderi comunale (apă și canalizare, instituții culturale, grădinițe, școli generale și școli medii, bibliotecă, muzeu), instituții sanitare și de asistență socială (policlinici, spitale, creșe ), clădiri publice, alte edificii (de exemplu primăria), imobile extravilane și intravilane, locuințe de stat date în chirie, cât și spații folosite în alte scopuri decât locuințe.
Peste acestea primăriile dețin drepturi cu valoare materială: dreptul la chirii, dreptul de a concesiona, dreptul de gaj.
Primăriile pot fi întreprinzători, de aceea pot folosi o parte din averea lor în scopuri comerciale (de ex. fac parte în societăți economice, sunt acționari, etc.).
Bugetul primăriilor provine din mai multe surse de venit:
| impozite locale stabilite și impuse de către deputați, ca de exemplu impozite pentru construcții, impozite pe imobile, impozite ale per-soanelor fizice pentru gospodărie comunală, impozitul întreprinzătorilor pentru întreprindere comunală. (În general primăria impune puține impozite locale deoarece nu dorește să mai debiteze populația peste impozitele centrale) | |
| venitul din funcționarea, valorificarea instituțiilor din proprie subordonare și din taxe | |
| venituri transferate de la bugetul de stat (central) ceea ce înseamnă regruparea impozitelor centrale către autoguvernări |
I. 2. Scopuri și priorități economice și agricole
Urmărind sprijinirea realizării obiectivelor generale în orașul Salonta am concretizat trei obiective speciale pentru executarea sarcinilor de dezvoltare:
Transmiterea obiectivelor generale și speciale în practica dezvoltării se începe cu elaborarea sistemului priorităților. Munca de proiectare a așezat cele mai importante măsuri ale dezvoltării în jurul următoarelor șase priorități:
II. Turismul
Dorim să dedicăm un capitol separat turismului din ținutul Salontei și dotărilor culturale ale orașului. În concepția noastră acesta poate fi un punct de ieșire din impas pentru orașul Salonta care va putea aduce rezultate după o perioadă de aproximativ doi ani. La baza acestor programe stă necesitatea că trebuie să ne folosim de zestrea naturală a ținutului, în primul rând acea forță magnetică unică a culturii în care se află orașul. Trebuie să construim un sistem în care turiștii care vin în Salonta își găsesc program toata ziua. Proiectul Bocskai redă amănuntele acestui capitol.
Trebuie să pornim de la faptul că Salonta a dat poporului maghiar cel mai mare poet al lui, de aceea fiecare om de această naționalitate trebuie măcar o dată în viața sa să facă o vizită aici în orașul natal al poetului Arany. Și odată ajuns în această localitate să fie întâmpinat nu numai de muzeul Turnul Ciunt și câteva statui din domeniul public, ci să găsească un program complex pentru care să-și poate planifica o excursie de o zi întreagă. Din oricare direcție să sosească omul în oraș să aibă posibilitate de a-și petrece ziua aici, de a se odihni noaptea și de apoi a porni mai departe spre alte atracții turistice. Să fie în localitate un han unde oaspeții să fie așteptați nu numai cu specialități gastronomice, ci să fie o echipă de meșteșugari care introduc turiștii în tainele meșteșugurilor populare, astfel încât turiștii mai îndemânatici vor putea să încerce chiar și împletirea de paie, confecționarea de jucării și podoabe din materii prime naturale. În trecutul Salontei un loc central a ocupat călăria, manejul a funcționat de-a lungul multor ani. S-ar putea deschide din nou un manej, unde vizitatorii ar putea practica călăria, ar putea face cunoștință de aproape cu caii. Tot așa, folosindu-se de posibilitățile orașului s-ar putea înființa un heleșteu, un lac de agrement pentru plimbări cu barca, mărind astfel numărul atracțiilor turistice și a curiozităților distractive.
În programele de toată ziua în mod normal ar figura și vizita la Turnul Ciunt, și turiștii ar putea să vizioneze și clădirea situată pe locul casei lui Arany János, renovată de renumitul arhitect: Makovecz Imre. Pentru acest fel de turism este foarte importantă cu agențiile de turism interne și externe, care în oferta lor de program ar putea să includă și excursia în Salonta.
Un alt tip de turism foarte accesibil pentru Salonta ar fi turismul bazat pe cumpărături și servicii. Din cauza frontierei apropiate, orașul ar putea să apro-vizioneze străinii nu numai cu marfă mai ieftină decât în Uniunea Europeană, dar și cu servicii cu preț mai accesibil. În acest sens, atât industria de înfrumusețare și modă, cât și domeniul sanitar are rezerve valorificabile.
În afară de posibilitățile tradiției culturale respectiv economice se pot exploata și frumusețile naturale ale orașului. Sursele apropiate de ape geotermale oferă posibilitatea realizării unei centre de recreație, în acest fel am putea satisface și turiștii care doresc să rămână mai mult timp în orașul nostru. Tot în această categorie se include și traseul turistic care ar porni din Salonta către pârtiile de schi, terenurile de vânătoare și celelalte zone montane.
III. Infrastructura
Situația infrastructurală a orașului este nefavorabilă în mai multe domenii, ceea ce poate genera efecte negative asupra dezvoltării. Sunt deficiențe mai ales în unele segmente ale infrastructurii liniare. Aici putem aminti canalizarea, tratarea apei reziduale menajere, starea drumurilor de legătură și rezolvarea problemelor generate de circulația de tranzit. Rețeaua de drumuri are la fel o influență deosebită, mai ales pentru relațiile economice și turistice. Modernizarea drumurilor din oraș trebuie să facă și ea parte din planurile de dezvoltare.
III.1. Circulația
Mobilitatea a devenit un element important al vieții moderne. Dintre componenții săi amintim circulația în exteriorul și în interiorul localităților. Deoarece sunt prea multe și sunt folosite prea des, autoturismele au devenit o nenorocire pentru orașe. De aceea, transportul în comun poate ajuta la descărcarea aglomerației din centrul orașelor. și în Salonta, realizarea transportului în comun, construirea drumurilor pentru pietoni și bicicliști, folosirea cât mai rațională ale spațiilor centrale, trebuie să fie incluse în planurile de dezvoltare.
III.2. Transportul în comun
Orașul nu poate să rămână fără transport în comun; în acest scop după realizarea proiectului de fezabilitate conducerea trebuie să ia măsuri concrete. S-ar putea realiza și programul mini-bus sau o altă alternativă.
III.3. Circulația de tranzit
Concomitent cu terminarea celor două autostrăzi ce traversează Ardealul, ar trebui să fie inaugurat și centura care ocolește orașul; aceasta țintește îmbunătățirea calității vieții, reducerea poluării mediului, păstrarea stării clădirilor, siguranța circulației deci un oraș în care ne place să trăim.
Trebuie să analizăm posibilitatea cum putem realiza pe segmentul de stradă de la Primărie până la Zöldfa o circulație exclusivă pentru pietoni.
III.4. Repararea drumurilor din oraș
Drumurile trebuiesc netezite, profilate, este importantă realizarea bordurii și canalizarea apei (anual s-ar putea fi reparate 3-4 străzi).
Drumurile asfaltate vor fi reparate, iar circulația pe unele străzi va fi ușurată prin terminarea altor străzi vecine, de exemplu str. Toldi, str. Arany János, reabilitarea Zonei de Gară, realizarea proiectului pentru str. Batthyányi, etc.
III.5. Programul de reparare a trotuarelor
a) În patru ani pot fi reparate 60 de segmente de trotuar.
b) În centrul istoric al orașului credem că este necesar schimbarea trotuarelor actuale și înlocuirea lor cu pietre de ornament, care nu numai că sunt mai aspectuoase, dar sunt și mai favorabile din punct de vedere profesional (permit curgerea apelor; se pot repara mai ușor după schimbarea cablurilor, conductelor subterane, etc.).
III.6. Apa potabilă apa menajeră
Prin programele SAMTID este indicată atât reabilitarea rețelei de apă potabilă, cât și a rețelei de canalizare. Pe lângă aceasta, trebuie pus accent pe întinderea acestor rețele pe întreg teritoriul orașului.
Este importantă supravegherea restaurării după terminarea lucrărilor.
La fel, este importantă supravegherea modului de funcționare al stației de epurare, verificarea calității apelor degajate.
IV. Urbanistică
În orașul nostru, în timpul planificării urbanistice trebuie să păstrăm elementele de tradiție ale mediului ambiant, respectiv identitatea salontană. Acestea sunt unele grupuri de clădiri interesante, cartierele istorice, spațiile libere și spațiile verzi. Aceste elemente trebuie incluse într-o concepție continuă de planificare urbană. Aceasta din urmă trebuie să afle în viitor modul să accentueze acele stiluri tradiționale de artă și de construcție, care dau un caracter special unei unități sau unui segment. Soluțiile constructive și planificarea urbană trebuie să aibă în vedere atât orașul, cât și zonele lui înconjurătoare. În timpul elaborării concepției trebuie să găsim acele soluții, care se bazează pe analiza culturală, vizuală, funcțională și istorică a zonei și care subliniază valorile noastre speciale. În acest proces trebuie inclus și dialogul între populație și conducătorii orașului, la fel și specialiștii, ca arhitecți, ingineri, economiști, artiști și toți ceilalți reprezentanți ai diferitelor profesii care sunt deschiși către înțelegerea problemelor complexe ale orașului.
În cursul revitalizării orașului nu e voie să risipim resursele , adică nu trebuie să începem construcții în zone virgine dacă nu este absolut necesar, până când găsim posibilități de dezvoltare în zonele deja construite. Amenajarea teritoriului trebuie să fie elastică, asigurând participarea publicului și ale agenților economici la ea, cu scopul ca să satisface cât mai bine pretențiile cetățenilor.
V. Protecția mediului
Un proces de amenajare teritorială, în care locul principal este ocupat de cetățean, trebuie să se bazeze pe principiile unei dezvoltări durabile. Procesele trebuie să aibă în vedere diversitatea biologică, complexitatea relației om-natură, protecția surselor (incluzând și utilizarea avantajoasă a terenurilor), toate avantajele identității sociale și culturale, respectiv moștenirea economică. La dirijarea dezvoltării, orașul trebuie tratat ca o un ecosistem întreg, trebuie înțeles ca o unitate de prestări servicii și de producție, care are nevoie de materii prime, și produce un anumit produs. Cu ajutorul acestui model, putem regla sursele de bază, procesele de autopurificare, diversitatea biologică, gestiunea deșeurilor, producția, utilizarea energiei, depozitarea energiei, circulația, dar și valorile culturale de bază ale societății. În paralel cu acestea
trebuiesc aplicate și metodele tradiționale, deoarece experiențele arată că politica de utilizare a terenurilor are efect hotărâtor asupra caracterului orașului. Pe lângă protecția mediului înconjurător, trebuie să rezolvăm și protecția moștenirii orașului, a spațiilor publice, a spațiilor verzi, respectiv protecția caracterului regiunii culturale.
Trebuie să susținem:
| economia de energie și tehnologiile cele mai curate | |
| reducerea cantității de deșeuri și refolosirea ei | |
| elasticitatea proceselor de hotărâre cu scopul sprijinirii comunităților locale | |
| privirea pământului ca o sursă prețioasă, respectiv reânființarea pârloagelor | |
| răspândirea bioagriculturii pe terenurile agricole slabe | |
| adunarea selectivă a deșeurilor | |
| crearea depozitelor regionale de deșeuri | |
| reducerea efectelor negative cauzate de circulație (reducerea poluării aerului, închiderii centrului orașului pentru autovehicule, interzicerea motoarelor cu două timpuri, etc.) |
VI. Gospodărie comunală
VI.1. Derivarea apelor de precipitație
Pe întreg teritoriul orașului este foarte importantă realizarea planului de derivare a apelor de precipitație (a șanțurilor). Anual trebuie reînnoit sistemul din cel puțin un cartier (Gacsó, Füveskert, Újtelek, partea sudică a orașului).
Este indispensabil ca proiectele de reparare a drumurilor și a trotuarelor să fie legate de realizarea sistemelor de șanțuri.
VI.2. Iluminatul public
Starea actuală a sistemului de iluminat public nu poate fi menținută; este necesară îmbunătățirea ei. În 4 ani am putea moderniza iluminatul pe 30 de străzi. Pentru aceasta trebuie să analizăm posibilitatea colaborării cu firme private.
În aspectul iluminatului public trebuie să avem în vedere utilizarea cât mai rentabilă a sursei de iluminat. În unele locuri este necesară o schimbare totală de concepție, de exemplu iluminatul pe strada Gării este total greșit.
În paralel cu iluminatul potrivit a străzilor este indicată și iluminarea clădirilor mai importante.
VI.3. Tratarea gunoiului menajer
Actualul sistem trebuie modernizat, deoarece serviciul actual nu satisface cerințele Uniunii Europene. Depozitarea gunoaielor trebuie să fie făcute de o firmă capabilă să satisfacă cerințele sus menționate.
Trebuie să găsim o soluție potrivită pentru tratarea gunoiului. O soluție posibilă ar fi transportul la Oradea, în stația de incinerare ecologică, iar mai târziu când vom fi membrii ai Uniunii Europene, vom iniția tratative despre posibilitățile de colaborare cu Ungaria. Trebuie să introducem cât mai devreme adunarea selectivă a deșeurilor.
Pentru viitor este foarte importantă inițierea programelor școlare prin care putem educa tineretul în spiritul protecției mediului.
VI.4. Spațiile publice
Spațiul public este acel loc, unde se naște conștiința locală, activitatea socială și viabilitatea. Trebuie să depunem eforturi mari pentru păstrarea și dezvoltarea sistemului de zone libere, parcuri și a spațiilor de odihnă, în special la refolosirea pârloagelor și a clădirilor abandonate.
Trebuie creat un organ de supraveghere a spațiilor publice, care ar fi obligat să respecte hotărârile consiliului local în acest sens, pentru ca toți cetățenii orașului să respecte normele de conviețuire socială.
Poate fi legată de această activitate și ordinea de parcare, sancționarea autovehiculelor parcate în locurile interzise și îndeplinirea a altor sarcini.
Realizarea WC-ului public este foarte importantă.
Vom iniția programul denumit Un stăpân pentru fiecare casă pentru schimbarea situației nefaste din jurul cartierelor de blocuri.
Îmbunătățirea terenurilor de joacă și crearea altor noi.
VI.5. Piața agro-alimentară
Din proiectul nostru face parte și modernizarea pieței agro-alimentare, ori din surse proprii, ori prin proiecte, după realizarea studiului de fezabilitate.
În paralel cu aceasta este obligatorie și modernizarea ordinii de circulație, este necesară impunerea sensului unic, includerea în circuit și a străzii Toldi, respectiv modernizarea acesteia. La fel, trebuie avută în vedere ca condițiile de circulație ale ambulanțelor să fie asigurate.
Extinderea pieței, realizarea locurilor de parcare, trebuie făcute cu păstrarea spațiilor verzi, dacă aceasta este posibilă.
VI.6. Cimitirul
Starea actuală a cimitirului nu este corespunzătoare, astfel atât aranjarea cimitirului, cât și renovarea capelei este o cerință imediată, indispensabilă.
Ceremoniile trebuie să aibă loc într-o atmosferă demnă.
VI.7. Spațiile verzi
Scopurile noastre sunt:
| păstrarea a câtor mai multe spații verzi | |
| crearea unui parc de odihnă cu diferite servicii | |
| plantarea lângă drumuri a arborilor specifice solului salontan | |
| crearea altor zone verzi, de exemplu pe terenurile betonate ale cartierelor de blocuri; în acele locuri trebuie revizuită și ordinea de circulație |
VII. CREȘTEREA POPULAȚIEI ȘI SITUAȚIA LOCUINȚELOR
Structura demografică a Europei a trecut prin modificări semnificative în ultimii 5 ani. Acest lucru nu trebuie trecută cu vederea. În ciuda faptului că pericolul exploziei demografice nu ne mai amenință, dinpotrivă numărul nașterilor este în scădere, dar numărul gospodăriilor a crescut semnificativ. Acest fenomen este rezultatul mai multor factori legate între ele: numărul divorțurilor crește, căsătoriile încheiate târziu sunt cât mai frecvente, în tot mai multe familii există numai un singur părinte, a crescut considerabil vârsta medie de viață, populația se îmbătrânește, pretențiile cresc.
În acest sens, conducătorul orașului, trebuie să se străduiască să ofere o gamă largă de locuințe, ca să poată satisface diverse cerințe din partea cetățenilor. În scopul dezvoltării unor noi forme de arhitectură, trebuiesc sprijinite acele soluții ingenioase prin care cheltuielile de investiție și chiriile scad, ca să fie posibil asigurarea de locuințe mai ieftine și pentru persoanele cu venit redus.
VIII. CULTURĂ
În viitor trebuie să apărăm cu forțe unite izvoarele moștenirii noastre și trebuie să publicităm exemplele cele bune. Acțiunile acestea și strategia prudentă de dezvoltare teritorială sunt indispensabile pentru buna dispoziție a populației, pentru identitatea cetățenilor, dar și pentru cultura și caracterul orașului viitorului.
Viața culturală trebuie să colaboreze cu sistemul de învățământ. Educarea culturală și trezirea interesului tinerilor, trebuie să înceapă de la vârstele cele mai fragede. Îngrijirea tradițiilor, păstrarea culturii noastre străvechi, conștientizarea și predarea ei către generațiile viitoare este un element important al Proiectului Bocskai.
IX. ÎNVĂȚĂMÂNT
Orașul este un factor important și în sistemul de învățământ. Ea creează condițiile de bază, dă sens istoriei, identității, mândriei, adică întemeiază cunoștința cetățenească. Orașul trebuie să facă posibil pentru cetățenii să-și cunoască limitele vieții sociale, să scoată informațiile necesare din ea și să cunoască valorile vieții civile. În acest fel se vor crea condițiile ca cetățeanul să participe mai activ în viața orașului și în procesele de decizie.
Trebuie să privim învățământul ca fiind cel mai important factor. Trebuie să sprijinim pe acei pedagogi care lucrează cu seriozitate și devotament. Trebuie să redăm cinstea profesiei de pedagog. Elevul, pe lângă obținerea cunoștințelor de cultură generală, trebuie să se pregătească și pentru viață.
Dezvoltarea economiei necesită și îmbunătățirea ocupației forței de muncă. Pentru tratarea eficientă a șomajului, primăria trebuie să acorde atenție deosebită pentru formarea și calificarea profesională. 3
| solicităm ca educația creștină să primească un rol important în învățământ. | |
| solicităm ca în școli să se pună accent pe educația patriotică locală, să se facă cunoscută istoria Salontei și viața renumiților născuți ai orașului. | |
| solicităm ca educația școlară să nu se termine după ore, ci să facă programe pentru elevi și după masă. | |
| educația tinerilor începe în banca școlară, deci răspunderea profesorilor și a părinților este uriașă | |
| solicităm ca tinerii care deja lucrează, să aibă posibilități de calificare în localitate. | |
| credem a fi necesară înființarea unei facultăți în Salonta, în sistem de fără frecvență sau învățământ la distanță în colaborare cu Universitatea din Oradea. |
X. SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA PUBLICĂ
Problemele de sănătate și de securitate publică sunt primordiale în zilele noastre, din cauza migrării populației și a activităților spre centrele urbane, respectiv pentru că conștiința colectivă pune accent pe acestea. Aceste probleme sunt legate de următorii factori:
| Intoleranța față de criminalism, cauzat de sărăcie și de lipsa locurilor de muncă | |
| Catastrofe naturale și ecologice | |
| Pericolul prăpădirii într-un eventual conflict armat |
Sărăcia și starea proastă a sănătății aduc multe probleme orașelor, cu care trebuie să se confrunte în deceniile următoare.
XI. Legăturile cu orașele înfrățite
Considerăm ca fiind importantă menținerea legăturii strânse cu orașele înfrățite, încărcarea acesteia cu un conținut, având în vedere mai ales aderarea noastră la Uniunea Europeană. Considerăm o posibilitate serioasă în elaborarea proiectelor oglindă ce urmează a fi publicate. În acest sens trebuie să se acorde atenție în primul rând la funcționarea relațiilor microregionale, trebuie reînnoite relațiile existente de orașe înfrățite între Salonta și Sarkad și trebuie să ne încadrăm în realizarea proiectelor oglindă. Aceasta poate fi avantajos din punct de vedere financiar, proiectele de dezvoltare regională din Uniunea Europeană sunt mult mai accesibile decât cele publicate în alte părți.
Trebuie să încheiem acte de înfrățire și cu orașe din Ardeal. Cu ajutorul acestora am putea fructifica experiența lor în rezolvarea problemelor specifice din țară.
Pe lângă legăturile cu orașele înfrățite trebuie să adâncim legăturile și cu localitățile aflate în microregiunea noastră și să facem schimburi de experiență la nivelul primăriilor.